 Fig 1 |
 Fig 2 |
 Fig 3 |
 Fig 4 |
Ce este boala carotidiana?
Cuvantul carotida vine din limba greaca si inseamna „a amorti”, ceea ce nu trebuie sa ne mire, daca ne gandim ca presiunea aplicata pe arterele carotide (strangularea gatului) provoaca inconstienta rapida a victimei. Boala carotidiana este o problema serioasa de sanatate, deoarece ea poate produce accident vascular cerebral (AVC).Creierul primeste sange cu oxigen si substante nutritive prin 4 artere: 2 artere carotide si 2 artere vertebrale. Ateroscleroza carotidiana (boala carotidiana) se produce cand arterele se ingroasa cu depozite de colesterol si calciu, fiind pe locul 3 ca frecventa dupa arterele coronare si cele ale membrelor inferioare. Aceste placi de ateroscleroza ingusteaza arterele si ingreuneaza sever scurgerea sangelui catre creier sau se pot rupe, asa incat bucati din ele vor bloca vase de sange mai fine de la nivelul creierului. In ambele cazuri creierul nu mai primeste suficient sange ceea ce provoaca AVC cu paralizia unei jumatati a corpului si a fetei sau cu moarte. Aproape un sfert din accidentele vasculare cerebrale au ca si cauza ingustarea arterelor carotide.
Cum se manifesta boala carotidiana?
Din pacate, la noi in tara, cel mai frecvent mod de a descoperi boala carotidiana este in urma unui AVC. Analizele facute dupa producerea sa vor arata ingustarea (stenoza) sau blocarea (ocluzia) arterelor carotide.
Trei sferturi din acesti pacienti care sufera un AVC din cauza arterelor carotide au inainte semne prevenitoare sub forma atacului ischemic tranzitor (AIT). Un AIT este o tulburare de functionare a creierului temporara si de mica amplitudine: slabiciune, amorteala fetei sau membrelor, dificultati de vorbire sau de vedere (puncte colorate sau negre, momente scurte de orbire sau vedere in gri). Aceste dereglari dureaza mai putin de 24 de ore, dupa care pacientul isi revine pe deplin.
Atentie!
O treime din pacientii care trec printr-un AIT vor face un AVC grav, permanent.
Daca boala carotidiana nu produce simptome inainte de a fi detectata, ea este considerata asimptomatica. Cu toate acestea, sangele care curge printr-o ingustare a arterei produce un sunet, numit suflu, care poate fi ascultat cu un stetoscop plasat pe gat si care il va determina pe medic sa indice un test imagistic a arterelor carotide.
Ce riscuri am sa fac boala carotidiana?
Sta la indemana noastra de a modifica factorii asa numiti de risc, despre care se stie ca pot favoriza aparitia unui AVC: hipertensiunea arteriala, fumatul, obezitatea si hipercolesterolemia.
Hipertensiunea arteriala este cel mai frecvent si mai la indemna de tratat factor de risc al AVC. Tensiunea arteriala trebuie mentinuta sub 140/90 mm Hg (130/80 la pacientii cu diabet zaharat). Un studiu a aratat ca reducerea tensiunii arteriale cu doar 6 mm Hg scade riscul aparitiei unui AVC cu 42%!
Fumatul dubleaza sansa de a se produce un AVC, riscul crescand cu numarul de tigari fumate. Daca o persoana a fumat dar a renuntat, riscul de dezvolta un AVC in viitor este redus. Fumatul produce de asemenea ingustarea arterelor carotide dupa operatia de indepartare a obstacolului, de aceea este foarte important ca pacientul sa renunte definitiv la fumat, mai ales dupa operatie.
Persoanele obeze au sansa mai mare de a avea hipertensiune si hipercolesterolemie, care cresc riscul de AVC. S-a observat ca o crestere in greutate de 6-12 kg intr-o perioada de 16 ani poate sa dubleze sansa de a face un AVC.
Mentinerea grasimilor din sange, in special al colesterolului sub 200 mg%, respectiv a fractiunii denumita LDL-colesterol sub 100 mg% va determina o reducere de 30% a AVC, in comparatie cu persoanele cu colesterol mare. De asemenea, colesterolul mare este o cauza a blocarii din nou a arterelor carotide dupa operatie.
Inlaturarea acestor factori de risc va obliga la schimbarea stilului de viata, lucru de multe ori foarte dificil. Nu uitati ca medicul Dvs. (de familie, neurolog, cardiolog sau chirurg) va pot ajuta mult! Urmati sfaturile si tratamentul indicat, faceti miscare regulat si mancati sanatos si va veti puteti scadea de peste 10 ori riscul de a face un AVC in viitor!
Ce trebuie sa fac?
Daca aveti unul sau mai multi dintre factorii de risc mentionati sau ati avut simptomele evocate deja, contactati medicul Dvs. cardiolog sau chirurg. Acesta va va pune intrebari despre modul Dvs. de viata, despre posibilele simptome avute si va va examina – va asculta arterele carotide pentru sufluri, va masura tensiunea arteriala. Daca apare suspiciunea de ingustare a carotidelor, vi se va face un examen eco-Doppler carotidian, care arata cu mare precizie cat de deschise sunt arterele carotide si cu ce viteza curge sangele prin ele. Majoritatea specialistilor recomanda indepartarea prin operatie a placii de aterom, daca aceasta ingusteaza cu 60% sau mai mult artera carotida.
De obicei acest test este suficient, dar uneori medicul are nevoie de mai multe informatii, asa incat va indica explorari imagistice suplimentare (angiografie clasica, angio CT sau angio-RMN cu reconstructie tridimensionala) pentru stabilirea indicatiei de tratament.
Cand si cum ma tratez?
Tratmentul stenozei carotidiene difera dupa cat de avansata este boala, astfel:
- Daca artera carotida este ingustata sub 60% si nu a cauzat simptome, ea trebuie tratata medical: diabetul trebuie monitorizat si glicemia reglata, tensiunea arteriala trebuie tratata cu medicamente care sa o coboare la valori normale, la fumat trebuie obligator renuntat, valorile colesterolului trebuie tratate si verificate regulat pentru a fi siguri ca sunt la nivel normal. Medicul Dvs. va va prescrie probabil si alte medicamente ca aspirina in doze mici.
- Daca artera carotida este ingustata 60% sau mai mult si nu a cauzat simptome, este indicat a fi operata. Evident, pacientul nu trebuie sa sufere o alta boala grava, care sa interzica operatia.
- Daca artera carotida este ingustata peste 60% si a cauzat simptome ca de exemplu AIT, placa ce cauzeaza stenoza trebuie indepartata chirurgical, in caz contrar exista o sansa de 25% ca in urmatorii 2 ani pacientul sa faca un AVC permanent.
In ce consta tratamentul chirurgical?
Cel mai eficace si raspandit tratament pentru boala carotidiana este indepartarea placii care blocheaza artera. Operatia se numeste endarterectomie carotidiana si se poate realiza in anestezie locala sau generala. Pacientul va pleca acasa la 3 zile dupa operatie. Chirurgia carotidiana a evoluat enorm in ultimii ani, riscurile ei sunt extrem de reduse, chiar la pacienti de peste 75-80 de ani. Rezultatele au arata ca este o interventie sigura si durabila, prevenind semnificativ accidentele vasculare cerebrale. Angioplastia si stentarea
La unii pacienti ingustarea carotidei poate fi localizata intr-o zona dificila sau starea generala de sanatate a pacientului pot face operatia riscanta. Pentru angioplastia carotidiana medicul introduce un tub lung si fin, numit cateter, pana la nivelul carotidei, apoi un alt cateter cu balonas, cu care va presa placa la peretele arterial, largind vasul. In fine, el va plasa un conduct fin de metal numit stent, pentru a mentine carotida deschisa. Deoarece este o tehnica relativ recenta, rezultatele la termen lung si abilitatea de a preveni accidentele vasculare cerebrale sunt inca studiate.