Tromboza venoasa profunda

Ce este tromboza venoasa profunda?

Arterele duc sange bogat in oxigen de la inima catre restul corpului, iar venele aduc sangele incarcat cu dioxid de carbon de la celulele corpului la inima. Avem 3 feluri de vene: venele superficiale, care sunt situate sub piele, venele profunde, care sunt situate in musculatura si venele perforante, care conecteaza venele superficiale la venele profunde. Venele profunde conduc sangele direct la vena cava, care este cea mai mare vena a corpului nostru. Tromboza venoasa profunda (TVP) inseamna producerea unui tromb (cheag de sange) intr-una dintre venele profunde. De obicei tromboza venoasa profunda se produce in venele de la gambe, coapse sau din pelvis, mai rar in alte parti ale corpului.

TVP este o boala periculoasa, deoarece din cheagul format se pot rupe bucati, numite emboli, care circula in sange si se opresc in plamani. Aceasta complicatie se numeste embolie pulmonara si este o urgenta medicala. Embolia pulmonara masiva poate fi fatala in timp foarte scurt (minute).

TVP este uneori dificil de recunoscut, dar daca este diagnosticata poate fi tratata eficient.

Care sunt cauzele trombozei venoase profunde?
Cheagurile de sange se pot forma in venele profunde ale corpului atunci cand:
  • este lezata suprafata interna a venei, ca exemplu in accidente, operatii, inflamatii sau boli imune.
  • sangele curge mai lent ca de obicei sau stagneaza in vene, mai ales in lipsa miscarii, ca de exemplu dupa operatie sau dupa fractura unui picior, cand trebuie sa stam la pat sau in calatoriile lungi cu avionul sau autobuzul.
  • sangele devine mai vascos (mai gros) decat in mod normal, de exemplu atunci cand se iau pilule contraceptive sau in deshidratare, cand nu bem suficienta apa sau luam prea multe diuretice, de asemenea in caz de cancer. 

Cine are risc de a dezvolta TVP?
Au mai mare sansa de a face tromboza venoasa profunda persoanele care:
  • au mai avut TVP
  • sunt obeze
  • iau pilule anticonceptionale
  • sunt gravide sau sunt in primele 6 saptamani dupa nastere
  • au avut infarct, accident vascular cerebral sau insuficienta cardiaca
  • sunt in tratament pentru cancer
  • au peste 60 de ani, desi TVP se poate produce si la tineri

Riscul de a face TVP creste daca aveti mai mult de unul dintre factorii de risc de mai sus.

Care sunt simptomele?
Semnele si simptomele TVP sunt legate de insasi tromboza venoasa profunda sau de embolismul pulmonar (EP). Mergeti imediat la medic daca aveti unul sau altul dintre simptomele descrise mai jos, deoarece atat TVP cat si EP pot cauza moartea.

Tromboza venoasa profunda
Doar jumatate din persoanele cu TVP au simptome! Acestea se produc la piciorul unde s-a format cheagul de sange. Pacientii cu TVP vor observa umflarea (edematierea) piciorului sau coapsei, durere in picior care se agraveaza la mers sau la statul in picioare, senzatie de caldura si coloratia rosie sau albastruie a pielii.

Embolia pulmonara
Unele persoane nu stiu ca au TVP pana cand se produce embolismul pulmonar! Pacientii cu EP nu vor mai putea respira profund, vor avea durere cand inspira profund, vor tusi cu sange sau vor respira des si vor avea puls rapid.

Cum se stabileste diagnosticul?
Medicul Dvs. va diagnostica TVP pe baza istoricului medical, a factorilor de risc, a examenului fizic si a rezultatelor unor analize. Medicul va va intreba despre starea generala de sanatate, medicamentele pe care le luati, interventiile chirurgicale sau accidentele recente, daca sunteti in tratament pentru cancer. La examenul fizic, medicul va verifica semnele de TVP la picioare, va masura tensiunea arteriala si va asculta inima si plamanii. In fine, testele cele mai folositoare pentru confirmarea diagnosticului sunt ecografia, testul D-dimeri si venografia.

Ecografia foloseste unde de inalta frecventa si permite medicului sa vada curgerea sangelui, structura venelor si uneori chiar cheagurile din vene. Testul D-dimeri masoara o substanta care este eliberata in sange cand se dizolva cheagul. Daca testul arata valori mari ale acelei substante, atunci probabil ca pacientul are un cheag in venele profunde. Venografia permite medicului sa vada anatomia venelor si uneori cheagul din interiorul venelor. Pentru a realiza testul, medicul injecteaza un colorant special in interiorul venelor si face o radiografie.

Colorantul face vizibile venele pe radiografie. Daca medicul Dvs. suspicioneaza ca ati facut embolie pulmonara ar putea sa indice sa faceti si alte teste, ca de exemplu angiografie pulmonara, care va arata modul in care sangele iriga toate ariile pulmonare sau altfel spus, daca exista zone pulmonare cu circulatia blocata.

Cum se trateaza TVP?
Medicul va incepe de urgenta tratamentul pentru ca:
  • sa opreasca marirea cheagului de sange
  • sa previna ca din cheag sa se rupa bucati ce urmeaza sa ajunga in plamani
  • sa reduca sansa de a se forma un alt cheag de sange

Medicamente
Anticoagulantele
Medicamentele de baza in tratamentul DVT sunt anticoagulantele. Aceste medicamente scad capacitatea sangelui de a se inchega si previn cresterea cheagurilor existente. Anticoagulantele nu pot insa sa dizolve un cheag format deja, organismul fiind cel care va dizolva aceste cheaguri cu timpul. Anticoagulantele se administreaza sub forma de pastile sau sub forma de injectii subcutane sau intravenoase. De obicei tratamentul incepe cu heparina, care actioneaza rapid, dar trebuie administrata in vena. Medicul Dvs. poate sa va indice si un alt medicament numit heparina cu greutate  moleculara mica (HGMM), care se administreaza prin injectie subcutana in abdomen, o data sau de doua ori pe zi. In acelasi timp veti incepe si tratamentul cu anticoagulantul numit acenocumarol (de exemplu Sintrom), sub forma de pastile, care are insa nevoie de 2-3 zile ca sa inceapa sa aiba efect. Din momentul in care acenocumarolul incepe sa actioneze, se opreste heparina. Tratamentul cu acenocumarol trebuie sa continue minimum 6 luni, timp in care medicul va va cere sa faceti un test de sange numit INR, care verifica daca doza este corecta. Medicul Dvs. va va sfatui pas cu pas sa ajustati doza de Sintrom pentru a mentine INR-ul intre 2-3 sau chiar 2,5-3,5. Daca valoarea INR-ului este mai mica de 2, doza de Sintrom este prea mica si permite sa se formeze noi cheaguri. Daca INR-ul este mai mare de 3,5 inseamna ca doza de Sintrom e prea mare si va provoca hemoragii. De aceea, anuntati-va medicul imediat ce observati ca va apar vanatai, ca sangerati la periajul dintilor sau observati sange in scaun, acestea pot fi semne ca doza este prea mare, iar sangele este prea „subtiat”.

Atentie!
  • Pacientele gravide sunt tratate doar cu heparina, deoarece acenocumarolul este periculos in sarcina.
  • Pe perioada tratamentului cu anticoagulante orale sunt interzise injectiile intramusculare, deoarece puteti avea sangerari grave intramusculare (hematoame).
  • Daca aveti nevoie de o interventie chirurgicala sau chiar de o extractie dentara trebuie sa comunicati chirurgului sau medicului stomatolog ca luati acenocumarol. Sub supravegherea medicului curant va trebui sa intrerupeti acenocumarolul cu doua – trei zile inainte si sa il inlocuiti cu HGMM.
  • Vorbiti cu medicul Dvs. inainte de a lua alte medicamente decat cele pentru TVP, ca de exemplu aspirina, care contribuie si ea la subtierea sangelui, asa incat puteti avea risc mai mare de sangerare.
  • Intrebati-va medicul in ce mod dieta influenteaza efectul acenocumarolului, deoarece alimentele care contin vitamina K modifica efectul de subtiere a sangelui. Vitamina K se gaseste in legume verzi si unele uleiuri ca de exemplu uleiul de soia sau de rapita. Medicul Dvs. va poate ajuta sa alegeti alimentele sanatoase si corecte.

Tromboliticele
Aceste medicamente sunt folosite pentru a dizolva rapid cheaguri mari de sange care cauzeaza simptome grave. Tromboliticele pot insa provoca brusc hemoragii, asa incat ele se folosesc doar in situatii care ameninta viata, de exemplu cand este risc de a se produce embolie pulmonara.

Filtrul de vena cava
Acest dispozitiv de metal se foloseste daca nu puteti lua anticoagulante sau daca sub tratamentul cu anticoagulante faceti totusi tromboze. Filtrul de cava opreste fragmentele de cheaguri de sange care se desprind, inainte ca acestea sa ajunga la plamani. Filtrul este introdus prin intermediul unui tub (cateter) plasat intr-o vena de la picior sau de la brat.

Interventia chirurgicala

Rareori, se recomanda operatia numita trombectomie, pentru indepartarea unui tromb venos. Pacientii au nevoie de acesta operatie daca au o forma foarte grava de TVP numita flegmatia cerulea dolens, care nu raspunde la tratament. Daca nu este tratata corect, flegmatia cerulea dolens produce gangrena (moartea tesuturilor prin lipsa de sange si oxigen). Gangrena este grava si conduce de obicei la amputatie.

Ciorapii elastici
Acesti ciorapi medicali speciali pot reduce edemul produs in urma trombozei venoase. Ei se poarta de la nivelul boltii plantare pana sub sau deasupra de genunchi. Ei sunt stransi la nivelul gleznei si devin usor mai largi catre genunchi. Aceasta face ca presiunea sa scada usor de la glezna catre genunchi, ceea ce previne stagnarea sangelui in venele de la picioare. Ciorapii se poarta cel putin 1 an dupa ce se stabileste diagnosticul de TVP.

Cum se poate preveni tromboza venoasa profunda?Daca aveti risc de a face TVP:
  • mergeti la medic in mod regulat pentru analize si evaluare
  • luati toate medicamentele prescrise de medic
  • interventia chirurgicala va expune la cel mai mare risc de a face TVP, asa incat mergeti la operatie imbracati cu ciorapi elastici, ridicati-va din pat si faceti exercitii cu picioarele cat mai repede dupa operatie, luati heparine cu greutate moleculara mica inainte si dupa operatie.

Daca ati avut TVP sau EP puteti preveni noi tromboze respectand urmatoarele reguli:
  • Luati medicamentele indicate de medic pentru prevenirea sau tratarea TVP
  • Mergeti la controalele regulate la medic
  • Purtati ciorapii elastici pentru a preveni edemul picioarelor datorat TVP
  • Contactati-va de urgenta medicul daca prezentati semne sau simptome de TVP.

Sfaturi pentru calatorii:
Riscul de a face TVP in timpul unei calatorii este relativ mic. Totusi, acest risc creste daca durata calatoriei este mai mare de 4 ore si daca aveti alti factori de risc de a dezvolta TVP. In timpul calatoriilor lungi va recomandam:
  • sa va plimbati pe coridorul autobuzului, trenului sau avionului. Daca sunteti cu masina, opriti tot la circa 1 ora si faceti cativa pasi;
  • faceti flexii si extensii din glezna (ca si cum v-ati ridica pe varful degetelor si apoi pe calcaie) in timp ce stati pe scaun, in asa fel incat sa stimulati circulatia sangelui in gambe;
  • purtati imbracaminte larga, lejera;
  • beti lichide multe (de preferinta apa plata) si evitati cafeaua, alcoolul;
  • daca aveti risc crescut de TVP medicul Dvs. va va recomanda sa purtati ciorapi elastici si/sau sa luati medicamente de subtiere a sangelui (o doza de heparina cu greutate moleculara mica - HGMM)  

Cum traim mai departe cu tromboza venoasa profunda?
Daca ati facut tromboza venoasa profunda aveti risc mare de a o repeta. De aceea, in timpul si dupa tratament este important sa:
  • luati toate masurile pentru prevenirea TVP (vezi „ Cum se poate preveni tromboza venoasa profunda?”)
  • verificati daca nu apar la picioare din nou semnele de TVP – zone de edem, roseata sau albastrire, durere, caldura.
  • contactati-va medicul imediat ce banuiti ca aveti din nou semne sau simptome de TVP.